Finlanda și Rusia: sfârșitul neutralității

Fericirea în Finlanda: O țară prosperă între Est și Vest

Finlanda, cunoscută ca fiind cea mai fericită țară din lume, se află într-o poziție geografică unică, la intersecția dintre Est și Vest. Cu o suprafață de 338.000 km², aproape la fel de mare ca Germania, Finlanda se învecinează cu Suedia, Rusia și Norvegia, iar în sud se mărginește la Marea Baltică.

Natura abundentă, cu 70% din suprafața țării acoperită de păduri și cu mii de lacuri și insule, contribuie la o calitate a vieții excepțională pentru cei 5,5 milioane de locuitori. O democrație funcțională, un stat bunăstării solid, încrederea în instituții și egalitatea de gen au adus Finlandei recunoașterea ca fiind cea mai fericită țară din lume.

Cu toate acestea, poziția geografică a Finlandei, având o frontieră lungă de peste 1.000 km cu Rusia, a adus și provocări. În urma conflictului din Ucraina din februarie 2022, Finlanda și-a revizuit politica de neutralitate și a solicitat aderarea la NATO, aliniindu-se în mod clar cu Occidentul.

Istoria Finlandei a fost marcată de influențele vecinilor săi puternici. Între 1323 și 1809, a făcut parte din Suedia, iar apoi a fost integrată în Imperiul Rus, până în 1917 când și-a câștigat independența. În timpul Războiului Rece, Finlanda a rămas neutră față de Moscova pentru a nu fi absorbită în blocul estic. Cu toate acestea, relațiile bune cu Estul și Vestul au condus la o creștere economică impresionantă, iar Finlanda a devenit unul dintre cele mai avansate state industriale din lume.

Fiind membră a Uniunii Europene încă din 1995, Finlanda a renunțat la neutralitatea sa tradițională. Deși majoritatea exporturilor sale se îndreaptă spre alte țări membre ale UE, relațiile comerciale cu SUA, Rusia și China rămân importante. În urma unei recesiuni în anii '90, Finlanda și-a concentrat eforturile pe inovare, devenind lider mondial în sectorul de telefonie mobilă cu Nokia și în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.

Sistemul de învățământ finlandez este recunoscut pentru excelența sa, țara investind de două ori mai mult în educație pe cap de locuitor în comparație cu Franța. Populația se bucură de un stat al bunăstării puternic, care garantează protecție și egalitate prin cheltuieli publice ridicate și sprijin pentru justiție, poliție, armată, sănătate și mass-media.

Guvernul finlandez, condus în mare parte de femei, și tânăra prim-ministră social-democrată Sanna Marin, reprezintă un simbol al ascensiunii sociale și al modernității în țară. Finlanda și-a propus să devină neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2035, un obiectiv acceptat pe scară largă în societate, în ciuda întârzierii de 14 ani în punerea în funcțiune a reactorului nuclear EPR de la Olkiluoto.

Deși Finlanda este considerată adesea ca având cea mai bună calitate a vieții și este clasată în mod regulat drept cea mai fericită țară din lume, ascensiunea partidului populist de dreapta, anti-imigranților și anti-UE așa-numiților "Adevărați Finlandezi" indică și unele probleme în modelul finlandez.

Cu toate acestea, cea mai mare schimbare în Finlanda este legată de ambițiile expansioniste ale Rusiei. Datorită istoriei lor, autoritățile de la Helsinki au pregătit armata pentru situații de urgență, având 270.000 de rezerviști, cea mai mare artilerie din Europa și, începând din 1995, achiziționarea de echipamente compatibile cu NATO, inclusiv avioane de vânătoare F-35 americane.

După intervenția Rusiei în Donbas și anexarea Crimeii în 2014, și mai ales după invazia asupra Ucrainei din februarie 2022, opinia publică finlandeză s-a schimbat rapid, iar parlamentul a votat în favoarea aderării la NATO. Finlanda dorește să se alăture scutului nuclear al SUA, la fel ca Suedia. Această extindere a NATO va schimba echilibrul geopolitic în regiunea Mării Baltice.

Ostilitățile dintre Finlanda și Rusia par ireversibile, iar Helsinki a început construcția de fortificații de-a lungul a 200 de kilometri din zonele strategice ale frontierei. Acest lucru este menit să prevină și instrumentalizarea migrației de către Rusia, având în vedere că frontiera finlando-rusă are o lungime de 1.340 km și este și o parte a frontierei estice a Uniunii Europene.

În septembrie 2022, când președintele Rusiei, Vladimir Putin, a vizitat Finlanda într-o încercare de a calma tensiunile și a discuta posibilitățile de cooperare economică și politică, negocierile au eșuat. Această întâlnire nu a reușit să genereze încredere între cele două părți, iar Finlanda și-a continuat eforturile de întărire a securității naționale și a cooperării cu NATO.

În acest context tensionat, Finlanda și Suedia au semnat un acord bilateral pentru întărirea cooperării militare și a securității în regiunea Mării Baltice. Acest parteneriat a dus la sporirea exercițiilor militare comune și a schimbului de informații cu privire la amenințările potențiale.

Cu toate acestea, o parte a populației finlandeze este îngrijorată de efectele pe termen lung ale acestei politici, temându-se că apropierea de NATO și SUA va duce la o escaladare a tensiunilor cu Rusia. Unii argumentează că neutralitatea tradițională a Finlandei ar trebui să fie menținută pentru a evita un conflict deschis.

Pe plan intern, eforturile de consolidare a sistemului de învățământ și a bunăstării sociale continuă, iar guvernul finlandez caută să îmbunătățească serviciile publice și să asigure o creștere economică durabilă. În plus, integrarea imigranților și combaterea discriminării rămân priorități, în special în contextul creșterii sprijinului pentru partidul "Adevărați Finlandezi".

Finlanda înfruntă provocări interne și externe într-o perioadă de schimbări geopolitice și sociale. Cu toate acestea, țara continuă să se concentreze pe menținerea calității vieții și a statului său de bunăstare, precum și pe consolidarea relațiilor cu aliații pentru a asigura securitatea națională în fața amenințărilor potențiale.